Pielea acneică & echilibru emoțional


La evenimentul de sâmbătă, organizat de Comunitatea Oamenilor Fără Acnee, alături de Biotrade România și dr. Andra Miu, am discutat despre cât de important este să privim acneea atât din perspectivă dermatologică, cât și emoțională.

La începutul prezentării, înainte să intrăm în discuțiile despre psihoterapia cognitiv-comportamentală și dermatologie, am ales să începem cu ceva simplu, dar esențial: un exercițiu de normalizare. Mi-am dorit să creăm un spațiu în care fiecare persoană din sală să se simtă văzută și înțeleasă în experiența ei.

Le-am propus participanților câteva întrebări la care să răspundă printr-un gest discret, ridicarea mâinii. Despre acnee în diferite etape ale vieții, despre rușinea sau bullyingul trăite din cauza pielii, despre dorința de „a fi în altă piele” măcar pentru o zi. Dar și despre lucrurile bune învățate pe parcurs: răbdare, empatie, reziliență.

Cu fiecare întrebare, mâinile ridicate au umplut sala. A fost un moment de conectare reală, un fel de „suntem împreună în asta”, în care vulnerabilitatea individuală s-a transformat într-o experiență comună. Un spațiu în care rușinea s-a mai diminuat, iar presiunea perfecțiunii a mai scăzut. De acolo am pornit discuția.

Acneea nu este doar o experiență fizică. Ea poate declanșa gânduri critice și frici legate de judecata celorlalți: „se vede groaznic”, „toată lumea se uită la tenul meu”, „nu o să-mi treacă niciodată”, „nu pot să ies așa din casă”, „sigur nu o să mă mai placă fără machiaj”.

Aceste interpretări sunt reacții ale minții, nu reflectă valoarea ta reală. Adesea sunt scenarii vechi ale criticii interioare care se activează în momente de vulnerabilitate. Cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale învățăm să observăm aceste gânduri, să le punem sub semnul întrebării și să le înlocuim cu perspective mai blânde și mai realiste.

Vindecarea este un proces integrat. Așa cum discutam sâmbătă, psihoterapia și dermatologia nu se exclud, ci se completează cu multă grijă în sprijinul persoanelor cu acnee. Tratamentele fizice sunt esențiale pentru piele, dar și partea emoțională are nevoie de atenție și sprijin. Psihoterapia aduce resurse care fac drumul mai blând și mai gestionabil: restructurare cognitivă pentru gândurile negative, strategii de reglare emoțională pentru anxietate, cultivarea autocompasiunii și stabilirea de limite sănătoase atunci când presiunea socială devine apăsătoare.

Merităm cu toții respect, grijă și blândețe, exact așa cum suntem. Privind înapoi la eveniment, îmi dau seama cât de valoros a fost să fiu acolo, alături de oameni din comunitate, vorbind deschis despre un subiect atât de important. A fost o experiență nouă, importantă pentru mine atât profesional, cât și personal.

Pentru mulți, tratamentul dermatologic și sprijinul terapeutic creează un spațiu în care rușinea începe, treptat, să se diminueze. Flare-urile devin mai ușor de dus, iar relația cu propria piele capătă mai multă blândețe și siguranță.

Îngrijirea emoțională înseamnă să-ți dai voie să simți ce simți, fără să te judeci pentru asta. Înseamnă să-ți vorbești mai blând, să recunoști eforturile pe care le faci în fiecare zi și să creezi în tine locul în care vindecarea se poate desfășura în ritmul ei.

Sunt recunoscătoare pentru această oportunitate și mă bucur să știu că perspectiva mea poate contribui la mai multă înțelegere, reglare emoțională și blândețe în relația cu propria piele. Mulțumesc că ai fost acolo și că ai rămas cu mine până la finalul acestei postări ✨

Curajul de a simți dincolo de control și disconfort

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi „de ce mă simt așa?” sau să gândești că „nu ar trebui să simt asta”?

Poate ai încercat să scapi de o emoție care te apăsa, doar ca ea să revină mai intens…

În acest workshop experiențial, te invităm într-un spațiu sigur în care să înveți să te apropii de emoțiile tale, cu blândețe și curiozitate.
Vom învăța să recunoaștem emoțiile dificile, să le oferim spațiu și să dezvoltăm o relație de înțelegere și acceptare cu ele, una bazată pe prezență și compasiune față de sine.

În timpul workshopului, vom lucra cu perspective și exerciții inspirate din mai multe abordări terapeutice care ne ajută să ne raportăm diferit la emoțiile dificile:

ACT (Terapia prin Acceptare și Angajament) – pentru a învăța să facem loc emoțiilor, fără să ne lăsăm definiți de ele.
CBT (Terapia Cognitiv-Comportamentală) – pentru a înțelege cum gândurile, emoțiile și reacțiile noastre se influențează reciproc.
ERP (Expunere cu Prevenirea Răspunsului) – pentru a exersa prezența în disconfort, fără a ne mai grăbi să îl evităm.
Compasiunea față de sine – pentru a cultiva o voce interioară mai blândă, care ne susține fără judecată.

În aceste ore petrecute împreună, vom lucra prin exerciții practice și reflecții ghidate, într-un spațiu în care emoțiile pot fi privite cu înțelegere și curiozitate.

Vei descoperi modalități simple de a traversa momentele dificile și de a te raporta la tine cu mai multă grijă.

Acest workshop nu este despre a scăpa de ceea ce simți, ci despre a învăța să te asculți și să te înțelegi atunci când devine copleșitor.

💫 Workshop: Curajul de a simți dincolo de control și disconfort 💫

Un workshop experiențial despre anxietate, acceptare și întâlnirea blândă cu propriile emoții.

📅 22 noiembrie 2025, 15:00
🕒 3 ore (cu pauză de 15 min)
📍 La cabinet, în București – sectorul 2

💌 Cost participare: 200 lei
📩 Locurile sunt limitate. Pentru înscrieri, completează formularul de aici.

Începem împreună: Primul modul de sprijin pentru anxietate și TOC

Te invităm să descoperi un mediu cald și primitor, creat pentru a te sprijini în gestionarea anxietatății și gândurilor intruzive. Acest grup este un spațiu în care vei învăța, vei crește și vei simți că nu ești singur în această călătorie. 

Vei lucra alături de mine și colega mea, Ramona Popescu, psihoterapeuți cognitiv-comportamentali avizați de Colegiul Psihologic din România.

Obiectivele acestui modul:

  • Înțelegerea anxietății și a mecanismelor TOC;
  • Dezvoltarea unor tehnici practice, care să te ajute să gestionezi mai bine simptomele;
  • Acceptarea disconfortului și creșterea toleranței față de incertitudine;
  • Explorarea valorilor tale personale, care pot deveni o busolă în viața de zi cu zi.

Programa primului modul de 8 întâlniri:

Întâlnirea 1: Introducere și stabilirea unui mediu de sprijin

Întâlnirea 2: Înțelegerea ciclului anxietății și TOC-ului

Întâlnirea 3: Evitarea și rolul expunerii

Întâlnirea 4: Lucrul cu gândurile distorsionate

Întâlnirea 5: Gestionarea disconfortului emoțional

Întâlnirea 6: Consolidarea expunerii

Întâlnirea 7: Integrarea tehnicilor în viața de zi cu zi

Întâlnirea 8: Reflecție și încheierea modulului

Cum se desfășoară sesiunile?

Pe parcursul a 8 întâlniri de câte două ore, vom alterna între momente de învățare, discuții de grup și exerciții practice. Este important ca toți membrii grupului să participe la fiecare întâlnire, deoarece fiecare sesiune conține informații esențiale pentru progresul psihoterapeutic. Nimeni nu este obligat să împărtășească mai mult decât se simte pregătit, iar fiecare participant este încurajat să își găsească propriul ritm.

Vor fi două grupuri cu întâlniri ce vor avea loc o dată pe lună, fizic în a doua joi a lunii și online în a treia joi a lunii. Programul detaliat al acestui modul va fi trimis ulterior către participanți.

Costul participării pentru o ședință este de 200 de lei. Numărul de locuri este limitat la 12 participanti pe grup, pentru a ne asigura că fiecare persoană beneficiază de atenția și sprijinul necesar.

Când începem?

Pe 13 februarie, ora 19:00, fizic, la cabinetul din București.

Pe 20 februarie, ora 19:00, online, pe platforma Zoom.

Înscrierile se fac până pe 10 februarie. Ne puteți contacta prin mesaj privat la numerele noastre de telefon din grup.

Pentru confirmarea participării este necesară achitarea primei ședințe, detalii pe care le veți primi ulterior odată cu înscrierea.

La finalul acestui modul, vei dobândi o înțelegere mai profundă a anxietății și TOC-ului, instrumente practice care să te ajute în viața de zi cu zi și, cel mai important, vei descoperi că poți trăi mai liber și mai liniștit, fără ca frica să-ți influențeze alegerile.

Contact pentru înscrieri:

Alexandra Lupu – 0745516929

psiholog.alexandralupu@gmail.com

Ramona Popescu – 0723206900

psiholog.ramonapopescu@gmail.com

Sau printr-un mesaj trimis în secțiunea “CONTACT”.
Dacă simți că acest grup ar putea fi pentru tine, te așteptăm cu deschidere și căldură. Este primul pas spre a face ceva cu adevărat important pentru tine și pentru bunăstarea ta 🤲🏻

8 lucruri pe care vreau să le știi despre TOC

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune ce poate fi tratată cu succes. Cheia pentru o gestionare eficientă și o recuperare reușită constă în înțelegerea afecțiunii, adoptarea unor abordări psihoterapeutice potrivite și cultivarea unei atitudini de sprijin. Acest articol sintetizează recomandări esențiale și perspective de la experții din domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT).

  1. POȚI SĂ TE SIMȚI MAI BINE CU AJUTORUL TRATAMENTULUI PENTRU TOC

    Tratamentul pentru TOC, în special prin metode precum Expunerea cu Prevenirea Răspunsului (ERP) și Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT), a demonstrat un succes considerabil. Aceste abordări, bazate pe dovezi științifice, sunt susținute de cercetări ample, care demonstrează un potențial semnificativ de a ajuta persoanele să își recâștige controlul asupra vieții lor, eliberându-le de impactul TOC. Deși parcursul psihoterapeutic poate să nu conducă la o eradicare completă a simptomelor, îmbunătățirea semnificativă și redobândirea controlului asupra propriei vieți sunt obiective realizabile.

    2. TRATAMENTUL PENTRU TOC NU ESTE DOAR TALK THERAPY

    Terapia pentru TOC implică exerciții specifice de expunere, teme pentru acasă și fișe practice menite să confrunte și să gestioneze direct simptomele TOC. Aceste instrumente sunt parte integrantă a procesului terapeutic, permițând clienților să se angajeze activ în tratament, atât în timpul sesiunilor de terapie, cât și în afara acestora.

    3. NU EXISTĂ “GÂNDURI RELE”

    Un aspect esențial al tratamentului pentru TOC este schimbarea modului în care clienții își percep gândurile și controlul asupra acestora. Este important să recunoaștem că gândurile, indiferent de natura lor, nu definesc o persoană. Încercarea de a controla sau suprima gândurile adesea le intensifică, motiv pentru care terapia se concentrează pe tehnici care permit acceptarea gândurilor fără a le judeca și reducerea impactului acestora.

    4. NU POȚI CONTROLA GÂNDURILE, DAR POȚI CONTROLA COMPORTAMENTELE

    Vei mai avea gânduri intruzive. Aceasta este o parte a condiției umane și nu este sub controlul tău. Totuși, poți învăța să schimbi și să îți ajustezi reacțiile la aceste gânduri, sentimente, senzații, impulsuri și imagini intruzive.

    5. EXISTĂ MAI MULTE OPȚIUNI DE TRATAMENT PENTRU TOC

    Deși tratamentul medicamentos poate juca un rol important pentru TOC, mai ales atunci când este îmbinat cu psihoterapia, el nu este obligatoriu. Deciziile legate de medicație ar trebui să fie luate pe baza circumstanțelor personale, preferințelor și recomandărilor medicului psihiatru.

    Pe lângă ERP și CBT, alte terapii precum Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT), mindfulness și practicile de auto-compasiune s-au dovedit a fi benefice ca și completări în tratamentul TOC. Aceste abordări pot oferi strategii suplimentare pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale de bine.

    6. TRATAMENTUL NU TE VA OBLIGA SĂ FACI LUCRURI PE CARE NU VREI SĂ LE FACI

    Iată câteva puncte cheie pe care le împărtășesc clienților mei în procesul psihoterapeutic:

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce nu vrei să faci;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce contravine valorilor tale;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce eu însămi nu aș face.

    7. PROCESUL PSIHOTERAPEUTIC NU ESTE UNUL LINIAR

    Procesul psihoterapeutic pentru TOC implică urcușuri și coborâșuri, reușite și provocări. Acceptarea disconfortului ca parte a călătoriei este esențială. Adoptarea unei atitudini care vede disconfortul ca pe o oportunitate de creștere poate îmbunătăți semnificativ reziliența și progresul în tratament.

    Vor fi zile mai ușoare și zile mai dificile, și este complet normal în procesul psihoterapeutic. Chiar și atunci când simți că nu faci progrese, amintește-ți că fiecare pas contează. Continuă să mergi înainte și să îți oferi cât mai multă blândețe și compasiune.

    8. STABILIREA UNOR OBIECTIVE CLARE DE TRATAMENT

    Clarificarea obiectivelor de tratament este esențială pentru o experiență terapeutică eficientă. Fie că este vorba de reducerea compulsiilor, trăirea conform valorilor personale sau abordarea unor temeri specifice, obiectivele clare oferă direcție și motivație pe parcursul procesului psihoterapeutic.

    E O ZI BUNĂ PENTRU A FACE LUCRURI CURAJOASE DIN GRIJĂ DE SINE!

    TOC este o afecțiune complexă, dar cu ajutorul potrivit, tratabilă. Înțelegând ce presupune un tratament eficient și importanța terapiilor bazate pe dovezi științifice, vei putea să începi călătoria spre vindecare cu încredere. 

    Ziua Internațională a Sănătății Mintale

    Momentul în care afli că lupta ta este și lupta altcuiva, că au mai mers și alții pe același drum, poate aduce atât de multă ușurare. 

    Ziua Internațională a Sănătății Mintale ne reamintește cât de important este să ne îngrijim de sufletul și mintea noastră, la fel cum avem grijă de corpul nostru. E un moment în care să fim blânzi cu noi înșine și să conștientizăm că sănătatea mintală este esențială în fiecare zi.

    A cere sprijin nu este un semn de slăbiciune, ci un act de grijă față de tine 🌸

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    .

    .

    .

    .

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    #psihoterapie #sanatatemintala #cabinetdepsihologie #bucuresti #cbt #psychotherapy #selfcompassion #mentalhealth #worldmentalhealthday 

    Analogia “găleții de stres”

    Analogia “găleții de stres” este o metodă vizuală pe care o folosesc des în cabinet pentru a explica cum stresul se acumulează și cum poate fi gestionat.

    Imaginează-ți că ai o găleată invizibilă pe care o porți cu tine în fiecare zi. Această găleată simbolizează capacitatea ta de a face față stresului. În fiecare zi, diferite surse de stres – cum ar fi problemele de la locul de muncă, dificultățile personale, responsabilitățile financiare, conflictele interpersonale sau orice alte provocări – umplu această găleată cu apă.

    Cum funcționează găleata de stres:

    1. Surse de stres: Fiecare situație stresantă adaugă apă în găleată. De exemplu:

    – Deadline-uri la serviciu;

    – Certuri cu familia;

    – Probleme de sănătate;

    – Dificultăți financiare.

    2. Capacitatea găleții: Găleata fiecărei persoane are o capacitate diferită. Aceasta poate varia în funcție de personalitate, experiențe anterioare, starea de sănătate și resursele disponibile pentru a face față stresului.

    3. Debordarea găleții: Când găleata se umple și începe să se reverse, apar manifestările negative ale stresului. Aceasta poate duce la anxietate, depresie, iritabilitate, probleme de somn și alte simptome fizice și emoționale.

    Gestionarea găleții de stres:

    1. Redu sursele de stres: Identifică și încearcă să elimini sau să reduci sursele de stres din viața ta, dacă este posibil.

    – Organizează-ți timpul mai eficient;

    – Comunică mai bine cu cei din jur;

    – Fă schimbări în stilul de viață pentru a reduce factorii de stres.

    2. Îmbunătățește capacitatea de a face față stresului: Crește-ți reziliența prin dezvoltarea unor strategii sănătoase de gestionare a stresului.

    – Exerciții fizice regulate;

    – Meditație și tehnici de relaxare;

    – Timp petrecut cu prietenii și familia.

    3. Scurge apa din găleată: Găsește modalități de a elibera stresul acumulat.

    – Activități recreative și hobby-uri;

    – Mergi la psihoterapie;

    – Odihnă adecvată și somn suficient.

    Analogia găleții de stres te ajută să înțelegi cum se acumulează stresul și cât de important este să îți gestionezi atât sursele de stres, cât și capacitatea de a face față acestuia. Fiecare persoană are o găleată diferită, iar înțelegerea propriei capacități și a modului în care poți să o gestionezi eficient este esențială pentru menținerea echilibrului și a sănătății mintale.

    Stilurile de atașament

    Te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care formăm legături atât de puternice cu anumite persoane? Sau de ce unele relații par mai sigure decât altele? Aici intervine teoria atașamentului.

    Această fascinantă structură psihologică investighează profund legăturile pe care le formăm cu îngrijitorii în copilăria timpurie și cum acestea modelează relațiile noastre pe parcursul vieții. Calitatea relațiilor noastre timpurii pune bazele modului în care ne raportăm la ceilalți mai târziu.

    John Bowlby este psihiatrul și psihanalistul care a propus ideea că relațiile formate în primii ani de viață crează precedentul comportamentului în relații mai târziu. Psihologul Mary Ainsworth a extins teoria lui Bowlby cu propriile sale experimente și a descoperit trei stiluri de atașament: securizant, anxios și evitant. Mai târziu, psihologul Mary Main a mai descoperit unul, cel dezorganizat

    Înțelegerea stilului nostru de atașament nu este despre etichetare – este despre dobândirea de înțelepciune și cultivarea unor relații mai sănătoase. Prin recunoașterea modelelor noastre, putem dezvolta relații mai sigure, mai împlinite și ne putem înțelege pe noi înșine în relațiile noastre.

    În călătoria noastră către conștientizare și dezvoltare personală, un aspect important poate fi înțelegerea stilurilor noastre de atașament. Așadar, haideți să explorăm cele trei stiluri de atașament principale:

    1. 🌻 Atașamentul securizant: Persoanele cu acest stil de atașament au avut adesea experiențe de îngrijire și susținere în copilărie. Ele se simt confortabil în intimitate și se pot baza pe ceilalți, având încredere că vor fi sprijiniți și înțeleși. Relațiile lor sunt caracterizate de deschidere, comunicare și încredere reciprocă.
    2. 🌧️ Atașamentul anxios: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi hipersensibile la semnalele de separare și pot avea teama de respingere sau abandon. Ele tind să caute constant reasigurare și pot fi preocupate de frica de a nu fi iubite sau lăsate deoparte. Au nevoie de afecțiune și validare constantă din partea partenerului lor pentru a se simți în siguranță în relații.
    3. 🌪️ Atașamentul evitant: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi reticente în a se angaja în relații profunde și pot avea tendința de a se izola emoțional. Ele pot simți că dependența de ceilalți le slăbește independența și preferă să-și păstreze distanța emoțională. Pot evita discuțiile despre sentimente sau să se deschidă într-un mod vulnerabil.

    Conștientizarea acestor modele ne oferă posibilitatea de a ne înțelege mai bine și de a lucra asupra relațiilor noastre pentru a le face mai sănătoase și mai împlinite. În această călătorie, compasiunea față de sine și față de ceilalți este cheia către conexiuni autentice și profunde. 💖 

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    #psihoterapie #sanatatemintala #cabinetdepsihologie #bucuresti #cbt #psychotherapy #selfcompassion #mentalhealth #evidencebased #selfacceptance #attachmenttheory #healthyrelationships

    La ce poate fi benefic scrisul?

    Încercarea de a nu te gândi la amintirile dureroase consumă cantități enorme de energie și lasă durerea neschimbată. În mod paradoxal, acordarea unei atenții respectuoase durerii noastre ajută la calmarea și diminuarea ei.

    Pe măsură ce îți onorezi durerea, vei vedea mai clar că există valoare de sine atât în interiorul, cât și dincolo de durerea ta.

    Personal, eu folosesc și recomand în practica mea din cabinet ținerea unui jurnal. A scrie ne permite să luăm legătura cu noi înșine și să onorăm toate părțile noastre – cine suntem chiar și în momente dificile. Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și dificultățile noastre.

    Pe măsură ce ne confruntăm, mai degrabă decât să evităm durerea, putem chiar descoperi câteva lucruri precum:

    ✨ Un sentiment de ușurare în a dezvălui secrete de mult păstrate;

    ✨ Puncte forte care ne-au ajutat să trecem peste momentele dificile;

    ✨ Reziliență și încredere că putem face față în prezent pentru că am trecut prin momente dificile;

    ✨ Moduri diferite de a interpreta evenimentul și de a-l accepta;

    ✨ Oportunități de a ne răspunde cu compasiune, mai degrabă decât judecăți dure și autocritică;

    ✨ Oportunități de ne reafirma valoarea, credința în sinele autentic și speranța pentru viitor;

    ✨ Recunoștință pentru ceea ce a mai rămas (de exemplu: prieteni, abilități, educație, oportunități etc.);

    ✨ Moduri de a crește și de a aduce un nou sens vieții.

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    Depresia și anxietatea

    🛋 Depresia și anxietatea pot avea anumite simptome comune, dar în mod clar ele nu sunt stări emoționale identice. Ele pot lua adesea forme diferite în funcție de vârstă, mediul sociocultural, precum și diferențele personale unice pentru fiecare individ. Deși este firesc să avem suișuri și coborâșuri emoționale de-a lungul vieții, suferința mentală și emoțională prelungită poate avea un impact profund asupra vieții personale și profesionale, iar în astfel de situații este important să luăm măsurile potrivite pentru le gestiona. 

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    Distorsiunile cognitive

    Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire iraționale implicate în apariția sau perpetuarea stărilor psihopatologice, cum ar fi depresia și anxietatea. Ele mai sunt numite în literatura de specialitate și “erori de logică”. Distorsiunile cognitive sunt gânduri care ne determină să percepem realitatea incorect. Conform modelului cognitiv al lui Aaron Beck, o perspectivă negativă asupra realității este un factor important în simptomele disfuncției emoționale și a unei stări de bine subiective reduse. În mod specific, tiparele de gândire negativă întăresc emoțiile și gândurile negative.

    În circumstanțe dificile, aceste gânduri distorsionate pot contribui la o viziune generală negativă asupra lumii și la o stare mentală depresivă sau anxioasă. Provocarea și modificarea distorsiunilor cognitive este un element cheie al psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

    Principalele distorsiuni cognitive sunt următoarele:

    • Gândirea alb-negru (sau de tip “totul sau nimic”): “Nu am niciodată nimic interesant de spus”.
    • Personalizarea: “Echipa noastră a pierdut din cauza mea”.
    • Afirmațiile de tip absolutist (folosind un limbaj autocritic, care pune multă presiune, de regulă cu “trebuie neapărat să…”): “Nu ar trebui sa fac niciodată greșeli”, “Trebuie să fiu foarte atent”.
    • Suprageneralizarea: “Toată lumea vrea să ma păcălească”, “Întotdeauna mi se întâmplă să greșesc”.
    • Filtrarea mentală (concentrarea asupra negativului – centrarea pe un detaliu scos din context şi conceptualizarea întregii experienţe în funcţie de acesta). Filtrarea mentală apare atunci când, de exemplu, o persoană pregătește un fel de mâncare pentru care primește complimente, însă un membru al familiei spune că a fost prea sărat pentru gustul său – se va gândi intens doar la respectivul comentariu critic.
    • Amplificarea și minimizarea (tendința de a amplifica aspectele negative și de a le minimiza pe cele pozitive): Un angajat care a primit un feedback ce include laude şi critici, le va amplifica pe acestea din urmă considerându-se o persoană lipsită de valoare.
    • Comparațiile inechitabile (comparând doar o parte a performanței sau a situației tale cu a altei persoane, pe care nu o cunoști cu adevărat, astfel încât să te facă să apari într-o lumină negativă): “Toți colegii mei sunt mai fericiți decât mine”.
    • Catastrofizarea (supraestimarea rezultatelor negative și subestimarea abilităților de coping): “Această pată de pe pielea mea este probabil cancer de piele; voi muri în curând”.
    • Etichetarea (persoana se evaluează pe sine sau pe ceilalți prin intermediul unor etichete cu caracter general): “Pur și simplu nu sunt o persoană sănătoasă”, “Sunt un ratat”.
    • Descalificarea pozitivului (ignorarea aspectelor pozitive ale unei situații afirmând faptul că acestea nu prezintă importanță): “Am luat notă mare la BAC, dar sigur au greșit profesorii care au corectat”.
    • Inferenţele arbitrareacest tip de gândire se caracterizează prin faptul că tragem concluzii negative fără a avea suficiente dovezi şi îmbracă două forme:
    1. Citirea gândurilor (persoana crede că ştie ce gândesc ceilalţi, ignorând alte explicaţii posibile ale unor comportamente sau atitudini): Un student se întâlnește pe hol cu un profesor care este încruntat şi interpretează acest lucru ca reprezentând nemulţumirea acestuia faţă de el, ignorând faptul că profesorul ar putea fi supărat din alte motive.
    2. Ghicirea viitorului (persoana prezice faptul că evenimentele viitoare vor avea un final negativ): “Voi pica examenul”, “Nu voi fi niciodată fericit”, “Nu o să îmi reușească nimic”.

    În postarea de astăzi de pe pagina de instagram am ales să vorbesc despre ghicirea viitorului. Acest tip de gândire include previziunile nefavorabile despre viitor, adesea fără a avea suficiente dovezi că vor avea un final negativ. Mulți dintre noi gândim astfel în fiecare zi. Face parte din natura umană să fantasmăm despre viitor în moduri pozitive sau negative, dar previziunile noastre nu sunt fapte. Atunci când ne tratăm gândurile ca și cum ar fi realitate și anticipăm rezultate negative este posibil să ne simțim anxioși, triști, neputincioși și lipsiți de speranță. 

    Deoarece această distorsiune cognitivă are implicații asupra emoțiilor noastre actuale și viitoare, este important să examinăm acest tip de gândire pentru a vedea dacă ar putea exista un alt mod de a vedea viitorul. Vă propun să reflectați la unele dintre predicțiile pe care le faceți acum sau le-ați făcut în trecut. Poate fi de ajutor să utilizați următoarele întrebări pentru a vă testa predicțiile:

    1. Ce anume prezici că se va întâmpla?  
    2. Cât de încrezător ești că acest lucru se va întâmpla, pe o scară procentuală de la 0 la 100? Răspunde cât mai specific.
    3. Care este dovada că acest lucru se va întâmpla?  
    4. Care este dovada că nu se va întâmpla?
    5. Ai făcut predicții negative în trecut care nu s-au dovedit exacte? Ce ai prezis și ce s-a întâmplat de fapt?
    6. Care este cel mai rău, cel mai bun și cel mai probabil rezultat?

     • Cel mai rău:

     • Cel mai bun:

     • Cel mai probabil:

    Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    .

    .

    .

    .

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com