Calendar workshopuri 2026

FEBRUARIE – Autocompasiunea: curajul de a răspunde cu grijă, nu cu judecată.

Sâmbătă, 28 februarie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

MARTIE – Rușinea și vinovăția: despre valoare personală, greșeală și apartenență.

Sâmbătă, 28 martie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

APRILIE – Furia: între explozie, blocaj și dreptul de a conta.

Sâmbătă, 25 aprilie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

MAI – Anxietatea și frica: din luptă și control, spre siguranță interioară.

Sâmbătă, 23 mai, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

IUNIE – Epuizare, perfecționism, burnout: când valoarea de sine e definită de performanță.

Sâmbătă, 20 iunie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

IULIE – AUGUST: Pauză (integrare)

SEPTEMBRIE – Controlul: iluzia siguranței, ce se întâmplă când ne luptăm cu ce simțim.

Sâmbătă, 26 septembrie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

OCTOMBRIE – Disconfortul ca spațiu de creștere: despre evitare, curaj și flexibilitate emoțională.

Sâmbătă, 24 octombrie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

NOIEMBRIE – Tristețea și pierderea: senzația de gol interior și cum rămâi cu ce doare, fără să te pierzi.

Sâmbătă, 28 noiembrie, în București, sectorul 2,11:00-13:15

DECEMBRIE – Sens și integrare: din tipare vechi spre o relație mai bună cu mine.

Sâmbătă, 12 decembrie, în București, sectorul 2, 11:00-13:15

Fiecare workshop are loc sâmbăta, la cabinetul din București. Costul participării este de 200 lei și este organizat de psihoterapeuții Alexandra Lupu și Ramona Popescu. Pentru detalii și înscrieri ne poți scrie pe e-mail la psiholog.ramonapopescu@gmail.com / psiholog.alexandralupu@gmail.com.

Fiecare întâlnire abordează o temă centrală, cu exerciții practice, reflecție și discuții de grup. Poți participa individual sau ca parte dintr-un parcurs continuu. Împreună, aceste întâlniri construiesc o hartă emoțională a vieții de adult, un ghid care te ajută să-ți înțelegi reacțiile, să gestionezi momentele dificile și să integrezi experiențele emoționale.

Curajul de a simți: o serie de workshopuri

Această idee a apărut din dorința de a crea un spațiu de suport pentru persoanele care trăiesc de mult timp în luptă cu ele însele, cu emoțiile intense, gândurile care nu se opresc, nevoia de control și autocritica. Un spațiu pentru cei care simt nevoia de a fi însoțiți în acest proces și de a explora experiența unui grup cu valențe terapeutice, în care pot fi văzuți, auziți și susținuți.

„Curajul de a simți” este o întâlnire lunară cu lumea ta interioară, un spațiu sigur și constant în care ne dorim să fim alături de participanți nu doar cu informații valoroase și exerciții practice, ci și cu prezență, conectare autentică, reflecție în grup și oglindire. Un loc în care să nu fii singur cu ceea ce trăiești.

Fiecare întâlnire abordează o temă centrală (pe care o vom anunța lunar) și îmbină:

  • psihoeducație clară și accesibilă, explicată pe înțelesul tuturor;
  • exemple concrete din viața de zi cu zi;
  • exerciții din CBT, ACT, ERP și lucrul cu compasiunea de sine;
  • momente de reflecție personală, lucru ghidat și discuții în grup;
  • un cadru de siguranță, validare și normalizare.

Workshopurile pot fi parcurse individual sau ca un proces continuu.

Participarea lunară permite construirea unei relații mai stabile cu sine și cu grupul, oferind sentimentul de continuitate, susținere și apartenență. Împreună, întâlnirile conturează un parcurs de înțelegere emoțională, reglare și reconectare cu ceea ce contează cu adevărat.

Ne propunem să abordăm, pe parcursul anului, teme esențiale ale vieții emoționale de adult, de la autocompasiune, rușine, furie și anxietate, până la epuizare, limite, incertitudine, tristețe și sens. Împreună, aceste întâlniri construiesc treptat o „hartă emoțională” a vieții de adult: un cadru care ajută la înțelegerea propriilor reacții, la orientare în momente dificile și la integrarea experiențelor emoționale, nu la evitarea lor.

Aici vei găsi informații valoroase și exerciții practice, conectare autentică și reflecție în grup, sprijin, validare și normalizare.

Fiecare workshop are loc sâmbăta, în perioadele februarie–iunie și septembrie–decembrie, între 11:00 și 13:15 (2 ore + 15 minute pauză), în Sector 2, București. Costul participării este de 200 lei și este organizat de psihoterapeuții Alexandra Lupu și Ramona Popescu. Pentru detalii și înscrieri ne poți scrie pe e-mail la psiholog.ramonapopescu@gmail.com / psiholog.alexandralupu@gmail.com.

Pielea acneică & echilibru emoțional


La evenimentul de sâmbătă, organizat de Comunitatea Oamenilor Fără Acnee, alături de Biotrade România și dr. Andra Miu, am discutat despre cât de important este să privim acneea atât din perspectivă dermatologică, cât și emoțională.

La începutul prezentării, înainte să intrăm în discuțiile despre psihoterapia cognitiv-comportamentală și dermatologie, am ales să începem cu ceva simplu, dar esențial: un exercițiu de normalizare. Mi-am dorit să creăm un spațiu în care fiecare persoană din sală să se simtă văzută și înțeleasă în experiența ei.

Le-am propus participanților câteva întrebări la care să răspundă printr-un gest discret, ridicarea mâinii. Despre acnee în diferite etape ale vieții, despre rușinea sau bullyingul trăite din cauza pielii, despre dorința de „a fi în altă piele” măcar pentru o zi. Dar și despre lucrurile bune învățate pe parcurs: răbdare, empatie, reziliență.

Cu fiecare întrebare, mâinile ridicate au umplut sala. A fost un moment de conectare reală, un fel de „suntem împreună în asta”, în care vulnerabilitatea individuală s-a transformat într-o experiență comună. Un spațiu în care rușinea s-a mai diminuat, iar presiunea perfecțiunii a mai scăzut. De acolo am pornit discuția.

Acneea nu este doar o experiență fizică. Ea poate declanșa gânduri critice și frici legate de judecata celorlalți: „se vede groaznic”, „toată lumea se uită la tenul meu”, „nu o să-mi treacă niciodată”, „nu pot să ies așa din casă”, „sigur nu o să mă mai placă fără machiaj”.

Aceste interpretări sunt reacții ale minții, nu reflectă valoarea ta reală. Adesea sunt scenarii vechi ale criticii interioare care se activează în momente de vulnerabilitate. Cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale învățăm să observăm aceste gânduri, să le punem sub semnul întrebării și să le înlocuim cu perspective mai blânde și mai realiste.

Vindecarea este un proces integrat. Așa cum discutam sâmbătă, psihoterapia și dermatologia nu se exclud, ci se completează cu multă grijă în sprijinul persoanelor cu acnee. Tratamentele fizice sunt esențiale pentru piele, dar și partea emoțională are nevoie de atenție și sprijin. Psihoterapia aduce resurse care fac drumul mai blând și mai gestionabil: restructurare cognitivă pentru gândurile negative, strategii de reglare emoțională pentru anxietate, cultivarea autocompasiunii și stabilirea de limite sănătoase atunci când presiunea socială devine apăsătoare.

Merităm cu toții respect, grijă și blândețe, exact așa cum suntem. Privind înapoi la eveniment, îmi dau seama cât de valoros a fost să fiu acolo, alături de oameni din comunitate, vorbind deschis despre un subiect atât de important. A fost o experiență nouă, importantă pentru mine atât profesional, cât și personal.

Pentru mulți, tratamentul dermatologic și sprijinul terapeutic creează un spațiu în care rușinea începe, treptat, să se diminueze. Flare-urile devin mai ușor de dus, iar relația cu propria piele capătă mai multă blândețe și siguranță.

Îngrijirea emoțională înseamnă să-ți dai voie să simți ce simți, fără să te judeci pentru asta. Înseamnă să-ți vorbești mai blând, să recunoști eforturile pe care le faci în fiecare zi și să creezi în tine locul în care vindecarea se poate desfășura în ritmul ei.

Sunt recunoscătoare pentru această oportunitate și mă bucur să știu că perspectiva mea poate contribui la mai multă înțelegere, reglare emoțională și blândețe în relația cu propria piele. Mulțumesc că ai fost acolo și că ai rămas cu mine până la finalul acestei postări ✨

Curajul de a simți dincolo de control și disconfort

Ți s-a întâmplat vreodată să te întrebi „de ce mă simt așa?” sau să gândești că „nu ar trebui să simt asta”?

Poate ai încercat să scapi de o emoție care te apăsa, doar ca ea să revină mai intens…

În acest workshop experiențial, te invităm într-un spațiu sigur în care să înveți să te apropii de emoțiile tale, cu blândețe și curiozitate.
Vom învăța să recunoaștem emoțiile dificile, să le oferim spațiu și să dezvoltăm o relație de înțelegere și acceptare cu ele, una bazată pe prezență și compasiune față de sine.

În timpul workshopului, vom lucra cu perspective și exerciții inspirate din mai multe abordări terapeutice care ne ajută să ne raportăm diferit la emoțiile dificile:

ACT (Terapia prin Acceptare și Angajament) – pentru a învăța să facem loc emoțiilor, fără să ne lăsăm definiți de ele.
CBT (Terapia Cognitiv-Comportamentală) – pentru a înțelege cum gândurile, emoțiile și reacțiile noastre se influențează reciproc.
ERP (Expunere cu Prevenirea Răspunsului) – pentru a exersa prezența în disconfort, fără a ne mai grăbi să îl evităm.
Compasiunea de sine – pentru a cultiva o voce interioară mai blândă, care ne susține fără judecată.

În aceste ore petrecute împreună, vom lucra prin exerciții practice și reflecții ghidate, într-un spațiu în care emoțiile pot fi privite cu înțelegere și curiozitate.

Vei descoperi modalități simple de a traversa momentele dificile și de a te raporta la tine cu mai multă grijă.

Acest workshop nu este despre a scăpa de ceea ce simți, ci despre a învăța să te asculți și să te înțelegi atunci când devine copleșitor.

💫 Workshop: Curajul de a simți dincolo de control și disconfort 💫
📩 Locurile sunt limitate. Pentru înscrieri, completează formularul de aici.

Începem împreună: Primul modul de sprijin pentru anxietate și TOC

Te invităm să descoperi un mediu cald și primitor, creat pentru a te sprijini în gestionarea anxietatății și gândurilor intruzive. Acest grup este un spațiu în care vei învăța, vei crește și vei simți că nu ești singur în această călătorie. 

Vei lucra alături de mine și colega mea, Ramona Popescu, psihoterapeuți cognitiv-comportamentali avizați de Colegiul Psihologic din România.

Obiectivele acestui modul:

  • Înțelegerea anxietății și a mecanismelor TOC;
  • Dezvoltarea unor tehnici practice, care să te ajute să gestionezi mai bine simptomele;
  • Acceptarea disconfortului și creșterea toleranței față de incertitudine;
  • Explorarea valorilor tale personale, care pot deveni o busolă în viața de zi cu zi.

Programa primului modul de 8 întâlniri:

Întâlnirea 1: Introducere și stabilirea unui mediu de sprijin

Întâlnirea 2: Înțelegerea ciclului anxietății și TOC-ului

Întâlnirea 3: Evitarea și rolul expunerii

Întâlnirea 4: Lucrul cu gândurile distorsionate

Întâlnirea 5: Gestionarea disconfortului emoțional

Întâlnirea 6: Consolidarea expunerii

Întâlnirea 7: Integrarea tehnicilor în viața de zi cu zi

Întâlnirea 8: Reflecție și încheierea modulului

Cum se desfășoară sesiunile?

Pe parcursul a 8 întâlniri de câte două ore, vom alterna între momente de învățare, discuții de grup și exerciții practice. Este important ca toți membrii grupului să participe la fiecare întâlnire, deoarece fiecare sesiune conține informații esențiale pentru progresul psihoterapeutic. Nimeni nu este obligat să împărtășească mai mult decât se simte pregătit, iar fiecare participant este încurajat să își găsească propriul ritm.

Vor fi două grupuri cu întâlniri ce vor avea loc o dată pe lună, fizic în a doua joi a lunii și online în a treia joi a lunii. Programul detaliat al acestui modul va fi trimis ulterior către participanți.

Costul participării pentru o ședință este de 200 de lei. Numărul de locuri este limitat la 12 participanti pe grup, pentru a ne asigura că fiecare persoană beneficiază de atenția și sprijinul necesar.

Când începem?

Pe 13 februarie, ora 19:00, fizic, la cabinetul din București.

Pe 20 februarie, ora 19:00, online, pe platforma Zoom.

Înscrierile se fac până pe 10 februarie. Ne puteți contacta prin mesaj privat la numerele noastre de telefon din grup.

Pentru confirmarea participării este necesară achitarea primei ședințe, detalii pe care le veți primi ulterior odată cu înscrierea.

La finalul acestui modul, vei dobândi o înțelegere mai profundă a anxietății și TOC-ului, instrumente practice care să te ajute în viața de zi cu zi și, cel mai important, vei descoperi că poți trăi mai liber și mai liniștit, fără ca frica să-ți influențeze alegerile.

Contact pentru înscrieri:

Alexandra Lupu – 0745516929

psiholog.alexandralupu@gmail.com

Ramona Popescu – 0723206900

psiholog.ramonapopescu@gmail.com

Sau printr-un mesaj trimis în secțiunea “CONTACT”.
Dacă simți că acest grup ar putea fi pentru tine, te așteptăm cu deschidere și căldură. Este primul pas spre a face ceva cu adevărat important pentru tine și pentru bunăstarea ta 🤲🏻

8 lucruri pe care vreau să le știi despre TOC

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune ce poate fi tratată cu succes. Cheia pentru o gestionare eficientă și o recuperare reușită constă în înțelegerea afecțiunii, adoptarea unor abordări psihoterapeutice potrivite și cultivarea unei atitudini de sprijin. Acest articol sintetizează recomandări esențiale și perspective de la experții din domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT).

  1. POȚI SĂ TE SIMȚI MAI BINE CU AJUTORUL TRATAMENTULUI PENTRU TOC

    Tratamentul pentru TOC, în special prin metode precum Expunerea cu Prevenirea Răspunsului (ERP) și Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT), a demonstrat un succes considerabil. Aceste abordări, bazate pe dovezi științifice, sunt susținute de cercetări ample, care demonstrează un potențial semnificativ de a ajuta persoanele să își recâștige controlul asupra vieții lor, eliberându-le de impactul TOC. Deși parcursul psihoterapeutic poate să nu conducă la o eradicare completă a simptomelor, îmbunătățirea semnificativă și redobândirea controlului asupra propriei vieți sunt obiective realizabile.

    2. TRATAMENTUL PENTRU TOC NU ESTE DOAR TALK THERAPY

    Terapia pentru TOC implică exerciții specifice de expunere, teme pentru acasă și fișe practice menite să confrunte și să gestioneze direct simptomele TOC. Aceste instrumente sunt parte integrantă a procesului terapeutic, permițând clienților să se angajeze activ în tratament, atât în timpul sesiunilor de terapie, cât și în afara acestora.

    3. NU EXISTĂ “GÂNDURI RELE”

    Un aspect esențial al tratamentului pentru TOC este schimbarea modului în care clienții își percep gândurile și controlul asupra acestora. Este important să recunoaștem că gândurile, indiferent de natura lor, nu definesc o persoană. Încercarea de a controla sau suprima gândurile adesea le intensifică, motiv pentru care terapia se concentrează pe tehnici care permit acceptarea gândurilor fără a le judeca și reducerea impactului acestora.

    4. NU POȚI CONTROLA GÂNDURILE, DAR POȚI CONTROLA COMPORTAMENTELE

    Vei mai avea gânduri intruzive. Aceasta este o parte a condiției umane și nu este sub controlul tău. Totuși, poți învăța să schimbi și să îți ajustezi reacțiile la aceste gânduri, sentimente, senzații, impulsuri și imagini intruzive.

    5. EXISTĂ MAI MULTE OPȚIUNI DE TRATAMENT PENTRU TOC

    Deși tratamentul medicamentos poate juca un rol important pentru TOC, mai ales atunci când este îmbinat cu psihoterapia, el nu este obligatoriu. Deciziile legate de medicație ar trebui să fie luate pe baza circumstanțelor personale, preferințelor și recomandărilor medicului psihiatru.

    Pe lângă ERP și CBT, alte terapii precum Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT), mindfulness și practicile de auto-compasiune s-au dovedit a fi benefice ca și completări în tratamentul TOC. Aceste abordări pot oferi strategii suplimentare pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale de bine.

    6. TRATAMENTUL NU TE VA OBLIGA SĂ FACI LUCRURI PE CARE NU VREI SĂ LE FACI

    Iată câteva puncte cheie pe care le împărtășesc clienților mei în procesul psihoterapeutic:

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce nu vrei să faci;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce contravine valorilor tale;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce eu însămi nu aș face.

    7. PROCESUL PSIHOTERAPEUTIC NU ESTE UNUL LINIAR

    Procesul psihoterapeutic pentru TOC implică urcușuri și coborâșuri, reușite și provocări. Acceptarea disconfortului ca parte a călătoriei este esențială. Adoptarea unei atitudini care vede disconfortul ca pe o oportunitate de creștere poate îmbunătăți semnificativ reziliența și progresul în tratament.

    Vor fi zile mai ușoare și zile mai dificile, și este complet normal în procesul psihoterapeutic. Chiar și atunci când simți că nu faci progrese, amintește-ți că fiecare pas contează. Continuă să mergi înainte și să îți oferi cât mai multă blândețe și compasiune.

    8. STABILIREA UNOR OBIECTIVE CLARE DE TRATAMENT

    Clarificarea obiectivelor de tratament este esențială pentru o experiență terapeutică eficientă. Fie că este vorba de reducerea compulsiilor, trăirea conform valorilor personale sau abordarea unor temeri specifice, obiectivele clare oferă direcție și motivație pe parcursul procesului psihoterapeutic.

    E O ZI BUNĂ PENTRU A FACE LUCRURI CURAJOASE DIN GRIJĂ DE SINE!

    TOC este o afecțiune complexă, dar cu ajutorul potrivit, tratabilă. Înțelegând ce presupune un tratament eficient și importanța terapiilor bazate pe dovezi științifice, vei putea să începi călătoria spre vindecare cu încredere. 

    Ziua Internațională a Sănătății Mintale

    Momentul în care afli că lupta ta este și lupta altcuiva, că au mai mers și alții pe același drum, poate aduce atât de multă ușurare. 

    Ziua Internațională a Sănătății Mintale ne reamintește cât de important este să ne îngrijim de sufletul și mintea noastră, la fel cum avem grijă de corpul nostru. E un moment în care să fim blânzi cu noi înșine și să conștientizăm că sănătatea mintală este esențială în fiecare zi.

    A cere sprijin nu este un semn de slăbiciune, ci un act de grijă față de tine 🌸

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    .

    .

    .

    .

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    #psihoterapie #sanatatemintala #cabinetdepsihologie #bucuresti #cbt #psychotherapy #selfcompassion #mentalhealth #worldmentalhealthday 

    Analogia “găleții de stres”

    Analogia “găleții de stres” este o metodă vizuală pe care o folosesc des în cabinet pentru a explica cum stresul se acumulează și cum poate fi gestionat.

    Imaginează-ți că ai o găleată invizibilă pe care o porți cu tine în fiecare zi. Această găleată simbolizează capacitatea ta de a face față stresului. În fiecare zi, diferite surse de stres – cum ar fi problemele de la locul de muncă, dificultățile personale, responsabilitățile financiare, conflictele interpersonale sau orice alte provocări – umplu această găleată cu apă.

    Cum funcționează găleata de stres:

    1. Surse de stres: Fiecare situație stresantă adaugă apă în găleată. De exemplu:

    – Deadline-uri la serviciu;

    – Certuri cu familia;

    – Probleme de sănătate;

    – Dificultăți financiare.

    2. Capacitatea găleții: Găleata fiecărei persoane are o capacitate diferită. Aceasta poate varia în funcție de personalitate, experiențe anterioare, starea de sănătate și resursele disponibile pentru a face față stresului.

    3. Debordarea găleții: Când găleata se umple și începe să se reverse, apar manifestările negative ale stresului. Aceasta poate duce la anxietate, depresie, iritabilitate, probleme de somn și alte simptome fizice și emoționale.

    Gestionarea găleții de stres:

    1. Redu sursele de stres: Identifică și încearcă să elimini sau să reduci sursele de stres din viața ta, dacă este posibil.

    – Organizează-ți timpul mai eficient;

    – Comunică mai bine cu cei din jur;

    – Fă schimbări în stilul de viață pentru a reduce factorii de stres.

    2. Îmbunătățește capacitatea de a face față stresului: Crește-ți reziliența prin dezvoltarea unor strategii sănătoase de gestionare a stresului.

    – Exerciții fizice regulate;

    – Meditație și tehnici de relaxare;

    – Timp petrecut cu prietenii și familia.

    3. Scurge apa din găleată: Găsește modalități de a elibera stresul acumulat.

    – Activități recreative și hobby-uri;

    – Mergi la psihoterapie;

    – Odihnă adecvată și somn suficient.

    Analogia găleții de stres te ajută să înțelegi cum se acumulează stresul și cât de important este să îți gestionezi atât sursele de stres, cât și capacitatea de a face față acestuia. Fiecare persoană are o găleată diferită, iar înțelegerea propriei capacități și a modului în care poți să o gestionezi eficient este esențială pentru menținerea echilibrului și a sănătății mintale.

    Stilurile de atașament

    Te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care formăm legături atât de puternice cu anumite persoane? Sau de ce unele relații par mai sigure decât altele? Aici intervine teoria atașamentului.

    Această fascinantă structură psihologică investighează profund legăturile pe care le formăm cu îngrijitorii în copilăria timpurie și cum acestea modelează relațiile noastre pe parcursul vieții. Calitatea relațiilor noastre timpurii pune bazele modului în care ne raportăm la ceilalți mai târziu.

    John Bowlby este psihiatrul și psihanalistul care a propus ideea că relațiile formate în primii ani de viață crează precedentul comportamentului în relații mai târziu. Psihologul Mary Ainsworth a extins teoria lui Bowlby cu propriile sale experimente și a descoperit trei stiluri de atașament: securizant, anxios și evitant. Mai târziu, psihologul Mary Main a mai descoperit unul, cel dezorganizat. 

    Înțelegerea stilului nostru de atașament nu este despre etichetare – este despre dobândirea de înțelepciune și cultivarea unor relații mai sănătoase. Prin recunoașterea modelelor noastre, putem dezvolta relații mai sigure, mai împlinite și ne putem înțelege pe noi înșine în relațiile noastre.

    În călătoria noastră către conștientizare și dezvoltare personală, un aspect important poate fi înțelegerea stilurilor noastre de atașament. Așadar, haideți să explorăm cele trei stiluri de atașament principale:

    1. 🌻 Atașamentul securizant: Persoanele cu acest stil de atașament au avut adesea experiențe de îngrijire și susținere în copilărie. Ele se simt confortabil în intimitate și se pot baza pe ceilalți, având încredere că vor fi sprijiniți și înțeleși. Relațiile lor sunt caracterizate de deschidere, comunicare și încredere reciprocă.
    2. 🌧️ Atașamentul anxios: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi hipersensibile la semnalele de separare și pot avea teama de respingere sau abandon. Ele tind să caute constant reasigurare și pot fi preocupate de frica de a nu fi iubite sau lăsate deoparte. Au nevoie de afecțiune și validare constantă din partea partenerului lor pentru a se simți în siguranță în relații.
    3. 🌪️ Atașamentul evitant: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi reticente în a se angaja în relații profunde și pot avea tendința de a se izola emoțional. Ele pot simți că dependența de ceilalți le slăbește independența și preferă să-și păstreze distanța emoțională. Pot evita discuțiile despre sentimente sau să se deschidă într-un mod vulnerabil.

    Conștientizarea acestor modele ne oferă posibilitatea de a ne înțelege mai bine și de a lucra asupra relațiilor noastre pentru a le face mai sănătoase și mai împlinite. În această călătorie, compasiunea față de sine și față de ceilalți este cheia către conexiuni autentice și profunde. 💖 

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

    #psihoterapie #sanatatemintala #cabinetdepsihologie #bucuresti #cbt #psychotherapy #selfcompassion #mentalhealth #evidencebased #selfacceptance #attachmenttheory #healthyrelationships

    La ce poate fi benefic scrisul?

    Încercarea de a nu te gândi la amintirile dureroase consumă cantități enorme de energie și lasă durerea neschimbată. În mod paradoxal, acordarea unei atenții respectuoase durerii noastre ajută la calmarea și diminuarea ei.

    Pe măsură ce îți onorezi durerea, vei vedea mai clar că există valoare de sine atât în interiorul, cât și dincolo de durerea ta.

    Personal, eu folosesc și recomand în practica mea din cabinet ținerea unui jurnal. A scrie ne permite să luăm legătura cu noi înșine și să onorăm toate părțile noastre – cine suntem chiar și în momente dificile. Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și dificultățile noastre.

    Pe măsură ce ne confruntăm, mai degrabă decât să evităm durerea, putem chiar descoperi câteva lucruri precum:

    ✨ Un sentiment de ușurare în a dezvălui secrete de mult păstrate;

    ✨ Puncte forte care ne-au ajutat să trecem peste momentele dificile;

    ✨ Reziliență și încredere că putem face față în prezent pentru că am trecut prin momente dificile;

    ✨ Moduri diferite de a interpreta evenimentul și de a-l accepta;

    ✨ Oportunități de a ne răspunde cu compasiune, mai degrabă decât judecăți dure și autocritică;

    ✨ Oportunități de ne reafirma valoarea, credința în sinele autentic și speranța pentru viitor;

    ✨ Recunoștință pentru ceea ce a mai rămas (de exemplu: prieteni, abilități, educație, oportunități etc.);

    ✨ Moduri de a crește și de a aduce un nou sens vieții.

    🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

    Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

    Programări ☎️ +40745516929

    📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com