Procesul de overthinking poate lua mai multe forme: îngrijorare, ruminație sau catastrofare. Îngrijorarea este orientată spre viitor și se hrănește din incertitudine. Ruminația ne ține blocați în trecut, reluând la nesfârșit ce s-a întâmplat, iar catastrofarea sare direct la cel mai rău scenariu posibil, indiferent de situație.
Overthinking-ul poate arăta astfel:
- Îți pui la îndoială constant deciziile;
- Te gândești imediat la ce ar putea merge cel mai rău;
- Rămâi blocat în evenimente din trecut;
- Reiei conversații incomode în minte;
- Planifici excesiv fiecare detaliu;
- Faci liste peste liste ca să simți că ții lucrurile sub control;
- Îți este greu să dormi din cauza gândurilor care nu se opresc.
De cele mai multe ori, overthinking-ul este modul creierului nostru de a încerca să ne protejeze și să mențină controlul. Ne oferă o senzație temporară de siguranță, chiar dacă aceasta este, în realitate, fragilă.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferă instrumente concrete pentru a reduce overthinking-ul și pentru a învăța să ai mai multă încredere în tine. În funcție de forma overthinking-ului cu care te confrunți (ruminație, îngrijorare sau catastrofare) există tehnici specifice validate științific ce pot ajuta.
Încercarea de a suprima gândurile nedorite le face, de obicei, să persiste. În schimb, în cadrul procesului psihoterapeutic poți învăța să devii un observator conștient al propriilor gânduri. Poate părea contraintuitiv, dar atunci când le permitem gândurilor noastre să fie prezente, impactul lor asupra noastră tinde să se disipeze mai rapid.
Psihoterapeut Alexandra Lupu 