Te însoțesc cu blândețe și grijă în călătoria ta

Te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care formăm legături atât de puternice cu anumite persoane? Sau de ce unele relații par mai sigure decât altele? Aici intervine teoria atașamentului.

Această fascinantă structură psihologică investighează profund legăturile pe care le formăm cu îngrijitorii în copilăria timpurie și cum acestea modelează relațiile noastre pe parcursul vieții. Calitatea relațiilor noastre timpurii pune bazele modului în care ne raportăm la ceilalți mai târziu.

John Bowlby este psihiatrul și psihanalistul care a propus ideea că relațiile formate în primii ani de viață crează precedentul comportamentului în relații mai târziu. Psihologul Mary Ainsworth a extins teoria lui Bowlby cu propriile sale experimente și a descoperit trei stiluri de atașament: securizant, anxios și evitant. Mai târziu, psihologul Mary Main a mai descoperit unul, cel dezorganizat. 

Înțelegerea stilului nostru de atașament nu este despre etichetare – este despre dobândirea de înțelepciune și cultivarea unor relații mai sănătoase. Prin recunoașterea modelelor noastre, putem dezvolta relații mai sigure, mai împlinite și ne putem înțelege pe noi înșine în relațiile noastre.

În călătoria noastră către conștientizare și dezvoltare personală, un aspect important poate fi înțelegerea stilurilor noastre de atașament. Așadar, haideți să explorăm cele trei stiluri de atașament principale:

1. 🌻 Atașamentul securizant: Persoanele cu acest stil de atașament au avut adesea experiențe de îngrijire și susținere în copilărie. Ele se simt confortabil în intimitate și se pot baza pe ceilalți, având încredere că vor fi sprijiniți și înțeleși. Relațiile lor sunt caracterizate de deschidere, comunicare și încredere reciprocă.
2. 🌧️ Atașamentul anxios: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi hipersensibile la semnalele de separare și pot avea teama de respingere sau abandon. Ele tind să caute constant reasigurare și pot fi preocupate de frica de a nu fi iubite sau lăsate deoparte. Au nevoie de afecțiune și validare constantă din partea partenerului lor pentru a se simți în siguranță în relații.
3. 🌪️ Atașamentul evitant: Persoanele cu acest stil de atașament pot fi reticente în a se angaja în relații profunde și pot avea tendința de a se izola emoțional. Ele pot simți că dependența de ceilalți le slăbește independența și preferă să-și păstreze distanța emoțională. Pot evita discuțiile despre sentimente sau să se deschidă într-un mod vulnerabil.

Conștientizarea acestor modele ne oferă posibilitatea de a ne înțelege mai bine și de a lucra asupra relațiilor noastre pentru a le face mai sănătoase și mai împlinite. În această călătorie, compasiunea față de sine și față de ceilalți este cheia către conexiuni autentice și profunde. 💖 

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

Programări ☎️ +40745516929

📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

#psihoterapie #sanatatemintala #cabinetdepsihologie #bucuresti #cbt #psychotherapy #selfcompassion #mentalhealth #evidencebased #selfacceptance #attachmenttheory #healthyrelationships

Încercarea de a nu te gândi la amintirile dureroase consumă cantități enorme de energie și lasă durerea neschimbată. În mod paradoxal, acordarea unei atenții respectuoase durerii noastre ajută la calmarea și diminuarea ei.

Pe măsură ce îți onorezi durerea, vei vedea mai clar că există valoare de sine atât în interiorul, cât și dincolo de durerea ta.

Personal, eu folosesc și recomand în practica mea din cabinet ținerea unui jurnal. A scrie ne permite să luăm legătura cu noi înșine și să onorăm toate părțile noastre – cine suntem chiar și în momente dificile. Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și dificultățile noastre.

Pe măsură ce ne confruntăm, mai degrabă decât să evităm durerea, putem chiar descoperi câteva lucruri precum:

✨ Un sentiment de ușurare în a dezvălui secrete de mult păstrate;

✨ Puncte forte care ne-au ajutat să trecem peste momentele dificile;

✨ Reziliență și încredere că putem face față în prezent pentru că am trecut prin momente dificile;

✨ Moduri diferite de a interpreta evenimentul și de a-l accepta;

✨ Oportunități de a ne răspunde cu compasiune, mai degrabă decât judecăți dure și autocritică;

✨ Oportunități de ne reafirma valoarea, credința în sinele autentic și speranța pentru viitor;

✨ Recunoștință pentru ceea ce a mai rămas (de exemplu: prieteni, abilități, educație, oportunități etc.);

✨ Moduri de a crește și de a aduce un nou sens vieții.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

Programări ☎️ +40745516929

📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

🛋 Depresia și anxietatea pot avea anumite simptome comune, dar în mod clar ele nu sunt stări emoționale identice. Ele pot lua adesea forme diferite în funcție de vârstă, mediul sociocultural, precum și diferențele personale unice pentru fiecare individ. Deși este firesc să avem suișuri și coborâșuri emoționale de-a lungul vieții, suferința mentală și emoțională prelungită poate avea un impact profund asupra vieții personale și profesionale, iar în astfel de situații este important să luăm măsurile potrivite pentru le gestiona. 

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

Programări ☎️ +40745516929

📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire iraționale implicate în apariția sau perpetuarea stărilor psihopatologice, cum ar fi depresia și anxietatea. Ele mai sunt numite în literatura de specialitate și “erori de logică”. Distorsiunile cognitive sunt gânduri care ne determină să percepem realitatea incorect. Conform modelului cognitiv al lui Aaron Beck, o perspectivă negativă asupra realității este un factor important în simptomele disfuncției emoționale și a unei stări de bine subiective reduse. În mod specific, tiparele de gândire negativă întăresc emoțiile și gândurile negative.

În circumstanțe dificile, aceste gânduri distorsionate pot contribui la o viziune generală negativă asupra lumii și la o stare mentală depresivă sau anxioasă. Provocarea și modificarea distorsiunilor cognitive este un element cheie al psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

Principalele distorsiuni cognitive sunt următoarele:

• Gândirea alb-negru (sau de tip “totul sau nimic”): “Nu am niciodată nimic interesant de spus”.
• Personalizarea: “Echipa noastră a pierdut din cauza mea”.
• Afirmațiile de tip absolutist (folosind un limbaj autocritic, care pune multă presiune, de regulă cu “trebuie neapărat să…”): “Nu ar trebui sa fac niciodată greșeli”, “Trebuie să fiu foarte atent”.
• Suprageneralizarea: “Toată lumea vrea să ma păcălească”, “Întotdeauna mi se întâmplă să greșesc”.
• Filtrarea mentală (concentrarea asupra negativului – centrarea pe un detaliu scos din context şi conceptualizarea întregii experienţe în funcţie de acesta). Filtrarea mentală apare atunci când, de exemplu, o persoană pregătește un fel de mâncare pentru care primește complimente, însă un membru al familiei spune că a fost prea sărat pentru gustul său – se va gândi intens doar la respectivul comentariu critic.
• Amplificarea și minimizarea (tendința de a amplifica aspectele negative și de a le minimiza pe cele pozitive): Un angajat care a primit un feedback ce include laude şi critici, le va amplifica pe acestea din urmă considerându-se o persoană lipsită de valoare.
• Comparațiile inechitabile (comparând doar o parte a performanței sau a situației tale cu a altei persoane, pe care nu o cunoști cu adevărat, astfel încât să te facă să apari într-o lumină negativă): “Toți colegii mei sunt mai fericiți decât mine”.
• Catastrofizarea (supraestimarea rezultatelor negative și subestimarea abilităților de coping): “Această pată de pe pielea mea este probabil cancer de piele; voi muri în curând”.
• Etichetarea (persoana se evaluează pe sine sau pe ceilalți prin intermediul unor etichete cu caracter general): “Pur și simplu nu sunt o persoană sănătoasă”, “Sunt un ratat”.
• Descalificarea pozitivului (ignorarea aspectelor pozitive ale unei situații afirmând faptul că acestea nu prezintă importanță): “Am luat notă mare la BAC, dar sigur au greșit profesorii care au corectat”.
• Inferenţele arbitrare – acest tip de gândire se caracterizează prin faptul că tragem concluzii negative fără a avea suficiente dovezi şi îmbracă două forme:

1. Citirea gândurilor (persoana crede că ştie ce gândesc ceilalţi, ignorând alte explicaţii posibile ale unor comportamente sau atitudini): Un student se întâlnește pe hol cu un profesor care este încruntat şi interpretează acest lucru ca reprezentând nemulţumirea acestuia faţă de el, ignorând faptul că profesorul ar putea fi supărat din alte motive.
2. Ghicirea viitorului (persoana prezice faptul că evenimentele viitoare vor avea un final negativ): “Voi pica examenul”, “Nu voi fi niciodată fericit”, “Nu o să îmi reușească nimic”.

În postarea de astăzi de pe pagina de instagram am ales să vorbesc despre ghicirea viitorului. Acest tip de gândire include previziunile nefavorabile despre viitor, adesea fără a avea suficiente dovezi că vor avea un final negativ. Mulți dintre noi gândim astfel în fiecare zi. Face parte din natura umană să fantasmăm despre viitor în moduri pozitive sau negative, dar previziunile noastre nu sunt fapte. Atunci când ne tratăm gândurile ca și cum ar fi realitate și anticipăm rezultate negative este posibil să ne simțim anxioși, triști, neputincioși și lipsiți de speranță. 

Deoarece această distorsiune cognitivă are implicații asupra emoțiilor noastre actuale și viitoare, este important să examinăm acest tip de gândire pentru a vedea dacă ar putea exista un alt mod de a vedea viitorul. Vă propun să reflectați la unele dintre predicțiile pe care le faceți acum sau le-ați făcut în trecut. Poate fi de ajutor să utilizați următoarele întrebări pentru a vă testa predicțiile:

1. Ce anume prezici că se va întâmpla?  
2. Cât de încrezător ești că acest lucru se va întâmpla, pe o scară procentuală de la 0 la 100? Răspunde cât mai specific.
3. Care este dovada că acest lucru se va întâmpla?  
4. Care este dovada că nu se va întâmpla?
5. Ai făcut predicții negative în trecut care nu s-au dovedit exacte? Ce ai prezis și ce s-a întâmplat de fapt?
6. Care este cel mai rău, cel mai bun și cel mai probabil rezultat?

 • Cel mai rău:

 • Cel mai bun:

 • Cel mai probabil:

Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

.

.

.

.

Psiholog Alexandra Lupu 🛋️

Programări ☎️ +40745516929

📩 psiholog.alexandralupu@gmail.com

A face loc în viețile noastre pentru sentimente ambivalente ne poate ajuta să ne îngrijorăm mai puțin, să facem alegeri mai potrivite și să trăim complexitatea vieții reale.

Uneori putem crede că sentimentele sau emoțiile noastre nu au sens, iar acest gând poate duce la mai multă rușine, izolare și ruminare. Cu ajutorul psihoterapiei învățăm să normalizăm emoțiile conflictuale și ambivalente. S-ar putea să crezi că ar trebui să simți doar într-un anumit fel despre tine, alții sau experiențele tale. Dar vei învăța că a avea “mixed feelings” sau a te simți ambivalent în privința lucrurilor nu înseamnă că nu poți face alegeri. 

Să ne gândim la emoțiile noastre ca la notele dintr-o partitură muzicală. Dacă nu putem tolera ambivalența, atunci am dori ca totul să fie simplu și clar – iar partitura muzicală ar consta într-o notă repetată de nenumărate ori. 

Cum ar fi dacă ne-am gândi la emoțiile noastre ca la o simfonie cu note care contrastează unele cu altele, sunete care se completează unele pe altele, notele mergând în sus și în jos, rapid și încet? 

Atunci apare muzica! 🤍

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

Psihoterapia poate oferi o mai bună înțelegere a propriilor emoții, ne poate ajuta să dezvoltăm strategii de coping, ne poate oferi o perspectivă nouă asupra unei probleme într-un spațiu safe sau chiar ne poate ajuta să reducem stresul și să aducem schimbări care ne îmbunătățesc calitatea vieții. 

Procesarea emoțiilor – psihoterapeutul te poate ajuta să procesezi emoțiile și experiențele dificile într-un spațiu safe, discutând despre aceste situații și explorând impactul lor, oferindu-ți în același timp empatie și sprijin.

Modificarea gândurilor negative – în terapie, vei identifica gândurile negative care mențin simptomele. Psihoterapeutul te poate învăța, de asemenea, anumite abilități pentru a-ți schimba perspectiva sau a te gândi la tine, relațiile și viitorul tău în moduri noi și poate mai utile.

Modificarea comportamentelor – dacă ai nevoie sau dorești să faci o schimbare în comportamentul tău, psihoterapeutul te poate ajuta să îți identifici obiectivele personale, lucrurile care împiedică aceste obiective și pașii mici pe care îi poți face pentru a începe să lucrezi la ele.

Învățăm și exersăm abilități de comunicare – dacă treci printr-o situație dificilă într-o relație sau vrei să gestionezi mai bine conflictele, psihoterapeutul te poate ajuta să înveți și să exersezi diferite metode de a comunica modul în care te simți, ceea ce îți dorești și ai nevoie de la ceilalți.

Învățăm noi strategii de coping – mindfulness, abilități care te ajută să reformulezi gândurile negative, exerciții de respirație, identificarea activităților relaxante și plăcute care reduc stresul, programarea acestora, grija de sine etc.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

💡 Emoțiile sunt reacții pe care le experimentăm ca răspuns la evenimente sau situații. Tipul de emoție pe care o trăiește o persoană este determinat de circumstanța care declanșează emoția. De exemplu, o persoană poate simți bucurie când primește vești bune. O persoană poate simți frică atunci când este amenințată.

💫 Emoțiile au o influență puternică asupra vieții noastre de zi cu zi. Luăm decizii în funcție de faptul că suntem fericiți, supărați, triști, plictisiți sau frustrați. Alegem activități și hobby-uri în funcție de emoțiile pe care acestea le provoacă. Înțelegerea emoțiilor ne poate ajuta să navigăm prin viață cu mai multă ușurință și stabilitate.

🔻 Disclaimer: Pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Ea nu constituie un substitut pentru psihoterapie, evaluare psihologică sau ajutor de specialitate.

Ceea ce nu voi face:

• Nu voi încerca să te “repar”;
• Nu îți voi spune ce să faci;
• Nu mă voi preface că știu mai multe despre tine decât știi tu;
• Nu voi presupune ce este mai bine pentru tine;
• Nu voi avea toate răspunsurile din lume;
• Nu voi putea face ca lucrurile dificile să dispară.

Ceea ce voi face:

• Îți voi aminti că tu ești propriul expert al vieții tale;
• Îți voi aminti că tu știi ce este mai bine pentru tine;
• Îți voi oferi un spațiu sigur pentru autocunoaștere și explorare personală;
• Te voi sprijini în a-ți da seama ce să faci;
• Voi colabora cu tine pentru a face mai ușor să navighezi prin lucrurile dificile.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

💌 Când avem o viziune clară despre locul în care vrem să ajungem, poate fi mai ușor să ne angajăm în procesul care să ne ducă acolo. 

📝 Obiectivele terapeutice reprezintă provocări moderate pe care le poți atinge cu un efort susținut. Pentru fiecare obiectiv, gândește-te ce înseamnă acesta pentru tine și în ce fel îndeplinirea lui îți va îmbunătăți viața. În acest sens, asigură-te că obiectivele sunt chiar ale tale și nu reprezintă doar ceea ce altcineva vrea să faci.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.

🔹 În niciun caz nu este un adjectiv. Nimeni nu este “OCD*” pentru că prioritizează curățenia acasă sau pentru că este o persoană organizată. 

🔹 Pe măsură ce înțelegerea și conștientizarea oamenilor cu privire la tulburarea obsesiv-compulsivă a crescut, la fel a crescut și utilizarea termenului „OCD” ca descriere pentru anumite tipuri de comportament care nu au legătură în niciun fel cu starea reală. Când oamenii folosesc incorect termenii „obsesiv” și „compulsiv”, duce la neînțelegeri despre această tulburare și trivializează adevărata suferință pe care o produce.

🔹 Multe persoane cu TOC nu se raportează la imaginea stereotipă a acestei tulburări. Pe de altă parte, cei a căror experiență cu TOC este similară cu această imagine se pot confrunta cu dificultăți în căutarea ajutorului după ce au fost stigmatizați sau ridiculizati pentru compulsiile lor, în ciuda faptului că o rețea puternică de sprijin este adesea ceea ce face ca tratamentul să funcționeze.

🛋 Tulburarea obsesiv-compulsivă poate fi tratată. Multe persoane răspund bine la psihoterapie, altele la tratament medicamentos sau chiar la o combinație a ambelor. #cereajutor

*Am ales să utilizez prescurtarea de OCD din limba engleză în locul celei de TOC din limba română pentru că este mai răspândită astfel.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.