Psihoterapeut Alexandra Lupu

8 lucruri pe care vreau să le știi despre TOC

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune ce poate fi tratată cu succes. Cheia pentru o gestionare eficientă și o recuperare reușită constă în înțelegerea afecțiunii, adoptarea unor abordări psihoterapeutice potrivite și cultivarea unei atitudini de sprijin. Acest articol sintetizează recomandări esențiale și perspective de la experții din domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT).

Ziua Internațională a Sănătății Mintale

Momentul în care afli că lupta ta este și lupta altcuiva, că au mai mers și alții pe același drum, poate aduce atât de multă ușurare.

Ziua Internațională a Sănătății Mintale ne reamintește cât de important este să ne îngrijim de sufletul și mintea noastră, la fel cum avem grijă de corpul nostru. E un moment în care să fim blânzi cu noi înșine și să conștientizăm că sănătatea mintală este esențială în fiecare zi.

A cere sprijin nu este un semn de slăbiciune, ci un act de grijă față de tine 🌸

Analogia “găleții de stres”

Analogia “găleții de stres” este o metodă vizuală pe care o folosesc des în cabinet pentru a explica cum stresul se acumulează și cum poate fi gestionat.

Imaginează-ți că ai o găleată invizibilă pe care o porți cu tine în fiecare zi. Această găleată simbolizează capacitatea ta de a face față stresului. În fiecare zi, diferite surse de stres – cum ar fi problemele de la locul de muncă, dificultățile personale, responsabilitățile financiare, conflictele interpersonale sau orice alte provocări – umplu această găleată cu apă.

Cum funcționează găleata de stres:

Stilurile de atașament

Te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care formăm legături atât de puternice cu anumite persoane? Sau de ce unele relații par mai sigure decât altele? Aici intervine teoria atașamentului.

Această fascinantă structură psihologică investighează profund legăturile pe care le formăm cu îngrijitorii în copilăria timpurie și cum acestea modelează relațiile noastre pe parcursul vieții. Calitatea relațiilor noastre timpurii pune bazele modului în care ne raportăm la ceilalți mai târziu.

John Bowlby este psihiatrul și psihanalistul care a propus ideea că relațiile formate în primii ani de viață crează precedentul comportamentului în relații mai târziu. Psihologul Mary Ainsworth a extins teoria lui Bowlby cu propriile sale experimente și a descoperit trei stiluri de atașament: securizant, anxios și evitant. Mai târziu, psihologul Mary Main a mai descoperit unul, cel dezorganizat.

Înțelegerea stilului nostru de atașament nu este despre etichetare – este despre dobândirea de înțelepciune și cultivarea unor relații mai sănătoase. Prin recunoașterea modelelor noastre, putem dezvolta relații mai sigure, mai împlinite și ne putem înțelege pe noi înșine în relațiile noastre.

La ce poate fi benefic scrisul?

Încercarea de a nu te gândi la amintirile dureroase consumă cantități enorme de energie și lasă durerea neschimbată. În mod paradoxal, acordarea unei atenții respectuoase durerii noastre ajută la calmarea și diminuarea ei.

Pe măsură ce îți onorezi durerea, vei vedea mai clar că există valoare de sine atât în interiorul, cât și dincolo de durerea ta.

Personal, eu folosesc și recomand în practica mea din cabinet ținerea unui jurnal. A scrie ne permite să luăm legătura cu noi înșine și să onorăm toate părțile noastre – cine suntem chiar și în momente dificile. Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și dificultățile noastre.

Pe măsură ce ne confruntăm, mai degrabă decât să evităm durerea, putem chiar descoperi câteva lucruri precum:

Depresia și anxietatea

Depresia și anxietatea pot avea anumite simptome comune, dar în mod clar ele nu sunt stări emoționale identice. Ele pot lua adesea forme diferite în funcție de vârstă, mediul sociocultural, precum și diferențele personale unice pentru fiecare individ. Deși este firesc să avem suișuri și coborâșuri emoționale de-a lungul vieții, suferința mentală și emoțională prelungită poate avea un impact profund asupra vieții personale și profesionale, iar în astfel de situații este important să luăm măsurile potrivite pentru le gestiona.

Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive sunt modele de gândire iraționale implicate în apariția sau perpetuarea stărilor psihopatologice, cum ar fi depresia și anxietatea. Ele mai sunt numite în literatura de specialitate și “erori de logică”. Distorsiunile cognitive sunt gânduri care ne determină să percepem realitatea incorect. Conform modelului cognitiv al lui Aaron Beck, o perspectivă negativă asupra realității este un factor important în simptomele disfuncției emoționale și a unei stări de bine subiective reduse. În mod specific, tiparele de gândire negativă întăresc emoțiile și gândurile negative.

În circumstanțe dificile, aceste gânduri distorsionate pot contribui la o viziune generală negativă asupra lumii și la o stare mentală depresivă sau anxioasă. Provocarea și modificarea distorsiunilor cognitive este un element cheie al psihoterapiei cognitiv-comportamentale.

Principalele distorsiuni cognitive sunt următoarele:

Despre ambivalență

A face loc în viețile noastre pentru sentimente ambivalente ne poate ajuta să ne îngrijorăm mai puțin, să facem alegeri mai potrivite și să trăim complexitatea vieții reale.

Uneori putem crede că sentimentele sau emoțiile noastre nu au sens, iar acest gând poate duce la mai multă rușine, izolare și ruminare. Cu ajutorul psihoterapiei învățăm să normalizăm emoțiile conflictuale și ambivalente. S-ar putea să crezi că ar trebui să simți doar într-un anumit fel despre tine, alții sau experiențele tale. Dar vei învăța că a avea “mixed feelings” sau a te simți ambivalent în privința lucrurilor nu înseamnă că nu poți face alegeri.

Să ne gândim la emoțiile noastre ca la notele dintr-o partitură muzicală. Dacă nu putem tolera ambivalența, atunci am dori ca totul să fie simplu și clar – iar partitura muzicală ar consta într-o notă repetată de nenumărate ori.

Cum ne poate ajuta psihoterapia?

Psihoterapia poate oferi o mai bună înțelegere a propriilor emoții, ne poate ajuta să dezvoltăm strategii de coping, ne poate oferi o perspectivă nouă asupra unei probleme într-un spațiu safe sau chiar ne poate ajuta să reducem stresul și să aducem schimbări care ne îmbunătățesc calitatea vieții.

Procesarea emoțiilor – psihoterapeutul te poate ajuta să procesezi emoțiile și experiențele dificile într-un spațiu safe, discutând despre aceste situații și explorând impactul lor, oferindu-ți în același timp empatie și sprijin.

Ca psihoterapeut…

Ceea ce nu voi face:

Nu voi încerca să te “repar”;
Nu îți voi spune ce să faci;
Nu mă voi preface că știu mai multe despre tine decât știi tu;
Nu voi presupune ce este mai bine pentru tine;
Nu voi avea toate răspunsurile din lume;
Nu voi putea face ca lucrurile dificile să dispară.

Ceea ce voi face:

Îți voi aminti că tu ești propriul expert al vieții tale;
Îți voi aminti că tu știi ce este mai bine pentru tine;
Îți voi oferi un spațiu sigur pentru autocunoaștere și explorare personală;
Te voi sprijini în a-ți da seama ce să faci;
Voi colabora cu tine pentru a face mai ușor să navighezi prin lucrurile dificile.

🔻 Disclaimer – pagina mea de psiholog este creată doar cu scop informațional. Din respect pentru voi și profesia de psiholog, această pagină nu înlocuiește psihoterapia, evaluarea psihologică sau ajutorul de specialitate din domeniul sănătății mintale.