Procesul de overthinking poate lua mai multe forme: îngrijorare, ruminație sau catastrofare. Îngrijorarea este orientată spre viitor și se hrănește din incertitudine. Ruminația ne ține blocați în trecut, reluând la nesfârșit ce s-a întâmplat, iar catastrofarea sare direct la cel mai rău scenariu posibil, indiferent de situație.
Overthinking-ul poate arăta astfel:
Îți pui la îndoială constant deciziile;
Te gândești imediat la ce ar putea merge cel mai rău;
Rămâi blocat în evenimente din trecut;
Reiei conversații incomode în minte;
Planifici excesiv fiecare detaliu;
Faci liste peste liste ca să simți că ții lucrurile sub control;
Îți este greu să dormi din cauza gândurilor care nu se opresc.
De cele mai multe ori, overthinking-ul este modul creierului nostru de a încerca să ne protejeze și să mențină controlul. Ne oferă o senzație temporară de siguranță, chiar dacă aceasta este, în realitate, fragilă.
Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferă instrumente concrete pentru a reduce overthinking-ul și pentru a învăța să ai mai multă încredere în tine. În funcție de forma overthinking-ului cu care te confrunți (ruminație, îngrijorare sau catastrofare) există tehnici specifice validate științific ce pot ajuta.
Încercarea de a suprima gândurile nedorite le face, de obicei, să persiste. În schimb, în cadrul procesului psihoterapeutic poți învăța să devii un observator conștient al propriilor gânduri. Poate părea contraintuitiv, dar atunci când le permitem gândurilor noastre să fie prezente, impactul lor asupra noastră tinde să se disipeze mai rapid.
La evenimentul de sâmbătă, organizat de Comunitatea Oamenilor Fără Acnee, alături de Biotrade România și dr. Andra Miu, am discutat despre cât de important este să privim acneea atât din perspectivă dermatologică, cât și emoțională.
La începutul prezentării, înainte să intrăm în discuțiile despre psihoterapia cognitiv-comportamentală și dermatologie, am ales să începem cu ceva simplu, dar esențial: un exercițiu de normalizare. Mi-am dorit să creăm un spațiu în care fiecare persoană din sală să se simtă văzută și înțeleasă în experiența ei.
Le-am propus participanților câteva întrebări la care să răspundă printr-un gest discret, ridicarea mâinii. Despre acnee în diferite etape ale vieții, despre rușinea sau bullyingul trăite din cauza pielii, despre dorința de „a fi în altă piele” măcar pentru o zi. Dar și despre lucrurile bune învățate pe parcurs: răbdare, empatie, reziliență.
Cu fiecare întrebare, mâinile ridicate au umplut sala. A fost un moment de conectare reală, un fel de „suntem împreună în asta”, în care vulnerabilitatea individuală s-a transformat într-o experiență comună. Un spațiu în care rușinea s-a mai diminuat, iar presiunea perfecțiunii a mai scăzut. De acolo am pornit discuția.
Acneea nu este doar o experiență fizică. Ea poate declanșa gânduri critice și frici legate de judecata celorlalți: „se vede groaznic”, „toată lumea se uită la tenul meu”, „nu o să-mi treacă niciodată”, „nu pot să ies așa din casă”, „sigur nu o să mă mai placă fără machiaj”.
Aceste interpretări sunt reacții ale minții, nu reflectă valoarea ta reală. Adesea sunt scenarii vechi ale criticii interioare care se activează în momente de vulnerabilitate. Cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale învățăm să observăm aceste gânduri, să le punem sub semnul întrebării și să le înlocuim cu perspective mai blânde și mai realiste.
Vindecarea este un proces integrat. Așa cum discutam sâmbătă, psihoterapia și dermatologia nu se exclud, ci se completează cu multă grijă în sprijinul persoanelor cu acnee. Tratamentele fizice sunt esențiale pentru piele, dar și partea emoțională are nevoie de atenție și sprijin. Psihoterapia aduce resurse care fac drumul mai blând și mai gestionabil: restructurare cognitivă pentru gândurile negative, strategii de reglare emoțională pentru anxietate, cultivarea autocompasiunii și stabilirea de limite sănătoase atunci când presiunea socială devine apăsătoare.
Merităm cu toții respect, grijă și blândețe, exact așa cum suntem. Privind înapoi la eveniment, îmi dau seama cât de valoros a fost să fiu acolo, alături de oameni din comunitate, vorbind deschis despre un subiect atât de important. A fost o experiență nouă, importantă pentru mine atât profesional, cât și personal.
Pentru mulți, tratamentul dermatologic și sprijinul terapeutic creează un spațiu în care rușinea începe, treptat, să se diminueze. Flare-urile devin mai ușor de dus, iar relația cu propria piele capătă mai multă blândețe și siguranță.
Îngrijirea emoțională înseamnă să-ți dai voie să simți ce simți, fără să te judeci pentru asta. Înseamnă să-ți vorbești mai blând, să recunoști eforturile pe care le faci în fiecare zi și să creezi în tine locul în care vindecarea se poate desfășura în ritmul ei.
Sunt recunoscătoare pentru această oportunitate și mă bucur să știu că perspectiva mea poate contribui la mai multă înțelegere, reglare emoțională și blândețe în relația cu propria piele. Mulțumesc că ai fost acolo și că ai rămas cu mine până la finalul acestei postări ✨
Te însoțesc cu blândețe și grijă în călătoria ta 