Overthinking

Procesul de overthinking poate lua mai multe forme: îngrijorare, ruminație sau catastrofare. Îngrijorarea este orientată spre viitor și se hrănește din incertitudine. Ruminația ne ține blocați în trecut, reluând la nesfârșit ce s-a întâmplat, iar catastrofarea sare direct la cel mai rău scenariu posibil, indiferent de situație.

Overthinking-ul poate arăta astfel:

  • Îți pui la îndoială constant deciziile;
  • Te gândești imediat la ce ar putea merge cel mai rău;
  • Rămâi blocat în evenimente din trecut;
  • Reiei conversații incomode în minte;
  • Planifici excesiv fiecare detaliu;
  • Faci liste peste liste ca să simți că ții lucrurile sub control;
  • Îți este greu să dormi din cauza gândurilor care nu se opresc.

De cele mai multe ori, overthinking-ul este modul creierului nostru de a încerca să ne protejeze și să mențină controlul. Ne oferă o senzație temporară de siguranță, chiar dacă aceasta este, în realitate, fragilă.

Psihoterapia cognitiv-comportamentală (CBT) oferă instrumente concrete pentru a reduce overthinking-ul și pentru a învăța să ai mai multă încredere în tine. În funcție de forma overthinking-ului cu care te confrunți (ruminație, îngrijorare sau catastrofare) există tehnici specifice validate științific ce pot ajuta.

Încercarea de a suprima gândurile nedorite le face, de obicei, să persiste. În schimb, în cadrul procesului psihoterapeutic poți învăța să devii un observator conștient al propriilor gânduri. Poate părea contraintuitiv, dar atunci când le permitem gândurilor noastre să fie prezente, impactul lor asupra noastră tinde să se disipeze mai rapid.

Curajul de a simți: o serie de workshopuri

Această idee a apărut din dorința de a crea un spațiu de suport pentru persoanele care trăiesc de mult timp în luptă cu ele însele, cu emoțiile intense, gândurile care nu se opresc, nevoia de control și autocritica. Un spațiu pentru cei care simt nevoia de a fi însoțiți în acest proces și de a explora experiența unui grup cu valențe terapeutice, în care pot fi văzuți, auziți și susținuți.

„Curajul de a simți” este o întâlnire lunară cu lumea ta interioară, un spațiu sigur și constant în care ne dorim să fim alături de participanți nu doar cu informații valoroase și exerciții practice, ci și cu prezență, conectare autentică, reflecție în grup și oglindire. Un loc în care să nu fii singur cu ceea ce trăiești.

Fiecare întâlnire abordează o temă centrală (pe care o vom anunța lunar) și îmbină:

  • psihoeducație clară și accesibilă, explicată pe înțelesul tuturor;
  • exemple concrete din viața de zi cu zi;
  • exerciții din CBT, ACT, ERP și lucrul cu compasiunea de sine;
  • momente de reflecție personală, lucru ghidat și discuții în grup;
  • un cadru de siguranță, validare și normalizare.

Workshopurile pot fi parcurse individual sau ca un proces continuu.

Participarea lunară permite construirea unei relații mai stabile cu sine și cu grupul, oferind sentimentul de continuitate, susținere și apartenență. Împreună, întâlnirile conturează un parcurs de înțelegere emoțională, reglare și reconectare cu ceea ce contează cu adevărat.

Ne propunem să abordăm, pe parcursul anului, teme esențiale ale vieții emoționale de adult, de la autocompasiune, rușine, furie și anxietate, până la epuizare, limite, incertitudine, tristețe și sens. Împreună, aceste întâlniri construiesc treptat o „hartă emoțională” a vieții de adult: un cadru care ajută la înțelegerea propriilor reacții, la orientare în momente dificile și la integrarea experiențelor emoționale, nu la evitarea lor.

Aici vei găsi informații valoroase și exerciții practice, conectare autentică și reflecție în grup, sprijin, validare și normalizare.

Fiecare workshop are loc sâmbăta, în perioadele februarie–iunie și septembrie–decembrie, între 11:00 și 13:15 (2 ore + 15 minute pauză), în Sector 2, București. Costul participării este de 200 lei și este organizat de psihoterapeuții Alexandra Lupu și Ramona Popescu. Pentru detalii și înscrieri ne poți scrie pe e-mail la psiholog.ramonapopescu@gmail.com / psiholog.alexandralupu@gmail.com.

Pielea acneică & echilibru emoțional


La evenimentul de sâmbătă, organizat de Comunitatea Oamenilor Fără Acnee, alături de Biotrade România și dr. Andra Miu, am discutat despre cât de important este să privim acneea atât din perspectivă dermatologică, cât și emoțională.

La începutul prezentării, înainte să intrăm în discuțiile despre psihoterapia cognitiv-comportamentală și dermatologie, am ales să începem cu ceva simplu, dar esențial: un exercițiu de normalizare. Mi-am dorit să creăm un spațiu în care fiecare persoană din sală să se simtă văzută și înțeleasă în experiența ei.

Le-am propus participanților câteva întrebări la care să răspundă printr-un gest discret, ridicarea mâinii. Despre acnee în diferite etape ale vieții, despre rușinea sau bullyingul trăite din cauza pielii, despre dorința de „a fi în altă piele” măcar pentru o zi. Dar și despre lucrurile bune învățate pe parcurs: răbdare, empatie, reziliență.

Cu fiecare întrebare, mâinile ridicate au umplut sala. A fost un moment de conectare reală, un fel de „suntem împreună în asta”, în care vulnerabilitatea individuală s-a transformat într-o experiență comună. Un spațiu în care rușinea s-a mai diminuat, iar presiunea perfecțiunii a mai scăzut. De acolo am pornit discuția.

Acneea nu este doar o experiență fizică. Ea poate declanșa gânduri critice și frici legate de judecata celorlalți: „se vede groaznic”, „toată lumea se uită la tenul meu”, „nu o să-mi treacă niciodată”, „nu pot să ies așa din casă”, „sigur nu o să mă mai placă fără machiaj”.

Aceste interpretări sunt reacții ale minții, nu reflectă valoarea ta reală. Adesea sunt scenarii vechi ale criticii interioare care se activează în momente de vulnerabilitate. Cu ajutorul psihoterapiei cognitiv-comportamentale învățăm să observăm aceste gânduri, să le punem sub semnul întrebării și să le înlocuim cu perspective mai blânde și mai realiste.

Vindecarea este un proces integrat. Așa cum discutam sâmbătă, psihoterapia și dermatologia nu se exclud, ci se completează cu multă grijă în sprijinul persoanelor cu acnee. Tratamentele fizice sunt esențiale pentru piele, dar și partea emoțională are nevoie de atenție și sprijin. Psihoterapia aduce resurse care fac drumul mai blând și mai gestionabil: restructurare cognitivă pentru gândurile negative, strategii de reglare emoțională pentru anxietate, cultivarea autocompasiunii și stabilirea de limite sănătoase atunci când presiunea socială devine apăsătoare.

Merităm cu toții respect, grijă și blândețe, exact așa cum suntem. Privind înapoi la eveniment, îmi dau seama cât de valoros a fost să fiu acolo, alături de oameni din comunitate, vorbind deschis despre un subiect atât de important. A fost o experiență nouă, importantă pentru mine atât profesional, cât și personal.

Pentru mulți, tratamentul dermatologic și sprijinul terapeutic creează un spațiu în care rușinea începe, treptat, să se diminueze. Flare-urile devin mai ușor de dus, iar relația cu propria piele capătă mai multă blândețe și siguranță.

Îngrijirea emoțională înseamnă să-ți dai voie să simți ce simți, fără să te judeci pentru asta. Înseamnă să-ți vorbești mai blând, să recunoști eforturile pe care le faci în fiecare zi și să creezi în tine locul în care vindecarea se poate desfășura în ritmul ei.

Sunt recunoscătoare pentru această oportunitate și mă bucur să știu că perspectiva mea poate contribui la mai multă înțelegere, reglare emoțională și blândețe în relația cu propria piele. Mulțumesc că ai fost acolo și că ai rămas cu mine până la finalul acestei postări ✨

8 lucruri pe care vreau să le știi despre TOC

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune ce poate fi tratată cu succes. Cheia pentru o gestionare eficientă și o recuperare reușită constă în înțelegerea afecțiunii, adoptarea unor abordări psihoterapeutice potrivite și cultivarea unei atitudini de sprijin. Acest articol sintetizează recomandări esențiale și perspective de la experții din domeniul psihoterapiei cognitiv-comportamentale (CBT).

  1. POȚI SĂ TE SIMȚI MAI BINE CU AJUTORUL TRATAMENTULUI PENTRU TOC

    Tratamentul pentru TOC, în special prin metode precum Expunerea cu Prevenirea Răspunsului (ERP) și Terapia Cognitiv-Comportamentală (CBT), a demonstrat un succes considerabil. Aceste abordări, bazate pe dovezi științifice, sunt susținute de cercetări ample, care demonstrează un potențial semnificativ de a ajuta persoanele să își recâștige controlul asupra vieții lor, eliberându-le de impactul TOC. Deși parcursul psihoterapeutic poate să nu conducă la o eradicare completă a simptomelor, îmbunătățirea semnificativă și redobândirea controlului asupra propriei vieți sunt obiective realizabile.

    2. TRATAMENTUL PENTRU TOC NU ESTE DOAR TALK THERAPY

    Terapia pentru TOC implică exerciții specifice de expunere, teme pentru acasă și fișe practice menite să confrunte și să gestioneze direct simptomele TOC. Aceste instrumente sunt parte integrantă a procesului terapeutic, permițând clienților să se angajeze activ în tratament, atât în timpul sesiunilor de terapie, cât și în afara acestora.

    3. NU EXISTĂ “GÂNDURI RELE”

    Un aspect esențial al tratamentului pentru TOC este schimbarea modului în care clienții își percep gândurile și controlul asupra acestora. Este important să recunoaștem că gândurile, indiferent de natura lor, nu definesc o persoană. Încercarea de a controla sau suprima gândurile adesea le intensifică, motiv pentru care terapia se concentrează pe tehnici care permit acceptarea gândurilor fără a le judeca și reducerea impactului acestora.

    4. NU POȚI CONTROLA GÂNDURILE, DAR POȚI CONTROLA COMPORTAMENTELE

    Vei mai avea gânduri intruzive. Aceasta este o parte a condiției umane și nu este sub controlul tău. Totuși, poți învăța să schimbi și să îți ajustezi reacțiile la aceste gânduri, sentimente, senzații, impulsuri și imagini intruzive.

    5. EXISTĂ MAI MULTE OPȚIUNI DE TRATAMENT PENTRU TOC

    Deși tratamentul medicamentos poate juca un rol important pentru TOC, mai ales atunci când este îmbinat cu psihoterapia, el nu este obligatoriu. Deciziile legate de medicație ar trebui să fie luate pe baza circumstanțelor personale, preferințelor și recomandărilor medicului psihiatru.

    Pe lângă ERP și CBT, alte terapii precum Terapia prin Acceptare și Angajament (ACT), mindfulness și practicile de auto-compasiune s-au dovedit a fi benefice ca și completări în tratamentul TOC. Aceste abordări pot oferi strategii suplimentare pentru gestionarea simptomelor și îmbunătățirea stării generale de bine.

    6. TRATAMENTUL NU TE VA OBLIGA SĂ FACI LUCRURI PE CARE NU VREI SĂ LE FACI

    Iată câteva puncte cheie pe care le împărtășesc clienților mei în procesul psihoterapeutic:

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce nu vrei să faci;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce contravine valorilor tale;

       • Nu îți voi cere să faci ceva ce eu însămi nu aș face.

    7. PROCESUL PSIHOTERAPEUTIC NU ESTE UNUL LINIAR

    Procesul psihoterapeutic pentru TOC implică urcușuri și coborâșuri, reușite și provocări. Acceptarea disconfortului ca parte a călătoriei este esențială. Adoptarea unei atitudini care vede disconfortul ca pe o oportunitate de creștere poate îmbunătăți semnificativ reziliența și progresul în tratament.

    Vor fi zile mai ușoare și zile mai dificile, și este complet normal în procesul psihoterapeutic. Chiar și atunci când simți că nu faci progrese, amintește-ți că fiecare pas contează. Continuă să mergi înainte și să îți oferi cât mai multă blândețe și compasiune.

    8. STABILIREA UNOR OBIECTIVE CLARE DE TRATAMENT

    Clarificarea obiectivelor de tratament este esențială pentru o experiență terapeutică eficientă. Fie că este vorba de reducerea compulsiilor, trăirea conform valorilor personale sau abordarea unor temeri specifice, obiectivele clare oferă direcție și motivație pe parcursul procesului psihoterapeutic.

    E O ZI BUNĂ PENTRU A FACE LUCRURI CURAJOASE DIN GRIJĂ DE SINE!

    TOC este o afecțiune complexă, dar cu ajutorul potrivit, tratabilă. Înțelegând ce presupune un tratament eficient și importanța terapiilor bazate pe dovezi științifice, vei putea să începi călătoria spre vindecare cu încredere.